Pentru o gestiune durabilă a resurselor de apă este necesară o bună comunicare şi colaborare între politică şi ştiinţă.
Apa determină natura lumii fizice şi biologice pe planeta noastră şi reprezintă cea mai importantă substanţă chimică. Apa este un constituent major al organismelor şi al mediului înconjurător în care trăim. Ea se găseşte în toate cele trei stări de agregare sub formă de vapori în atmosferă, sub formă lichidă în râuri, mări şi oceane şi sub formă solidă în zăpadă şi gheaţă. Apa este cea mai răspândită substanţă în natură şi are un rol esenţial în întreţinerea vieţii. În organism, apa intră în compoziţia organelor, ţesuturilor şi lichidelor biologice. Ea dizolvă şi transportă substanţele asimilate şi dezasimilate; menţine constantă concentraţia sărurilor în organism şi, evaporându-se pe suprafaţa corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa are o deosebită importanţă în procesul de fotosinteză.
Apa reprezintă o resursă absolut necesară oricărei forme de viaţă şi activităţi economice şi sociale.
Gospodărirea durabilă a resurselor de apă are următoarele obiective principale:
• Asigurarea alimentării continue cu apă a folosinţelor şi, în special, a populaţiei prin:
- realizarea de noi surse de apă, în special a unor lacuri de acumulare cu folosinţă complexă în zonele deficitare în apă. Resursele de apă subterană de adâncime trebuie utilizate cu precădere pentru alimentarea cu apă potabilă;
- economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie a apei din oraşe, unităţi economice şi locuinţe;
- realizarea unor sisteme separate de alimentare cu apă pentru industrie şi pentru populaţie, în scopul reducerii costurilor de potabilizare a apei.
• Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă prin aplicarea următoarelor măsuri:
- retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante;
- realizarea de noi staţii de epurare şi modernizarea celor existente, în scopul reducerii substanţelor poluante evacuate în apele de suprafaţă şi în apele subterane;
- elaborarea unui cadru normativ necesar pentru crearea de rezervaţii hidrologice şi hidrogeologice, în vederea protejării unor bazine şi strate acvifere vulnerabile;
- implementarea unor metode şi mijloace de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor poluărilor accidentale;
- îmbunătăţirea educaţiei privind grija pentru un mediu acvatic curat.
• Reconstrucţia ecologică a râurilor prin:
- îmbunătăţirea şi realizarea de habitate corespunzătoare conservării biodiversităţii;
- asigurarea de debite corespunzătoare pe cursurile de apă, în scopul protecţiei ecosistemelor acvatice;
- asigurarea continuităţii debitului pe cursurile de apă, pentru facilitarea migraţiei speciilor piscicole;
• Reducerea riscului producerii de inundaţii prin:
- realizarea de acumulări cu folosinţe complexe, prevăzute cu volum de protecţie contra inundaţiilor;
- realizarea de îndiguiri concomitent cu protejarea zonelor umede;
- interzicerea amplasării construcţiilor în zonele inundabile.
Reţeaua hidrologică în Valea Jiului
Valea Jiului este o depresiune înconjurată de munţi, fiind aşezată în partea sudică a judeţului Hunedoara.
Situată în Munţii Carpaţi, la aproximativ 300 Km N-V de Bucureşti, între Munţii Retezat şi Munţii Vulcan la vest şi Munţii Parâng la est, este străbătută de râul Jiu. Jiul, rezultat al confluenţei Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupă o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1050 km2. Volumul maxim scurs pe anotimpuri, pentru bazinul Jiului hunedorean este primăvara, debitul mediu multianual la ieşirea din judeţ fiind de 20 m3/s. Afluenţii cei mai importanţi sunt: Taia (L=20 km), Jieţ (L=22 km) şi Băniţa (L=16 km).
Gospodărirea apelor în Valea Jiului prin RAAVJ
RAAVJ este o regie autonomă sub autoritatea Consiliului judeţean Hunedoara, înfinţată la 10.04.1995, cu următoarele domenii de activitate:
- captarea, tratarea, transportul, acumularea şi distribuirea apei potabile;
- colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate menajere;
- reparaţii la reţelele de apă şi canalizare exterioare;
- montarea, întreţinerea şi verificarea aparatelor de măsură şi control;
- lucrări de construcţii-montaj.
Din numărul total de locuitori ai Văii Jiului (145.975), RAAVJ-ul asigură servicii centralizate de alimentare cu apă la 121.731 locuitori, asigură servicii de canalizare la 104.864 de locuitori şi asigură servicii de alimentare şi canalizare unui număr de 1.672 de agenţi economici. Numărul de locuitori racordaţi la reţeaua de distribuţie pe diferite folosinţe se prezintă astfel: polpulaţia la case – 20.430 şi populaţia la bolc – 101.300.
În ceea ce priveşte gradul de contorizare pentru diferiţi consumatori, acesta se prezintă astfel:
• populaţia la case - 99,5%
• populaţia la bloc - 100%
• consumatori industriali importanţi - 95% (CNH, Termocentrala Paroşeni, etc.)
• consumatori industriali mici - 90%
În viitor RAAVJ-ul îşi propune următoarele proiecte:
1. Lucrări de canalizare în localităţile din Valea Jiului:
- reabilitarea reţelelor existente de canalizare menajeră şi pluvială;
- extinderea reţelelor de canalizare a apelor menajere în zone deservite de reţelele de apă potabilă, dar fără reţele de canalizare;
- eliminarea deversărilor directe de apă menajeră în apele de suprafaţă;
- separarea canalelor de apă menajeră de cele de apă pluvială.
2. Reabilitarea sistemului de alimentare şi distribuţie a apei potabile în Valea Jiului
- se impune de asemenea reabilitarea captărilor de apă de suprafaţă : Braia, Taia, Polatişte, Morişoara şi a Staţiilor de Tratare: Valea de Peşti, Zănoaga, Jieţ, Braia.
3. Valorificare potenţialului hidroenergetic al sistemului de alimentare cu apă al Văii Jiului:
- având în vedere relieful zonei, amplasarea captărilor şi staţiilor de tratare, existenţa posturilor Trafo şi liniilor electrice se propune instalarea unor unităţi microhidroenergetice pentru producerea energiei electrice.
4. Extinderea reţelelor de canalizare a apelor fluviale.
Kaszoni Melinda, Paraschiv Milena
