Caracteristici:
- peretele interior si serpentine schimbatoare de caldura protejate impotriva coroziunii cu un strat dublu de email si cu anod de magneziu
- izolatie termica sub forma de spuma poliuretanica rigida cu grosimea de 100 mm, cu eficienta termica ridicata, instalata sub mantaua boilerului si indepartabila pentru usurinta trasportului si a instalarii
- izolatie termica care nu contine fluoro-carbonati
- racorduri laterale ale serpentinelor care asigura o usoara intretinere
- raport optim diametru / inaltime pentru o stratificare stabila
Functiuni:
- efectuaza bilantul de putere si diagnoza digitala
- la conectarea cu sistemul de automatizare al centralelor recupereaza energii importante, de exemplu blocheaza
incalzirea repetata a boilerului cand randamentul instalatiei solare este suficient
- asigura controlul diferential al temperaturii pentru un singur consumator termic
- limiteaza temperatura maxima reglata din boiler
- permite modificarea parametrilor, iar valorile si codurile de avarie pot fi afisate prin intermediul programatorului BM-Solar
- inregistreaza in totalitate numarul orelor de functionare a instalatiei
- prezinta tehnologie de conectare a interfatei eBUS putand fi astfel integrat in sistemul de control automatizat Wolf
- include senzor circuit tur panouri solare si senzor boiler
- asigura protectia antilegionella si protectia anti-blocaj pompa
- afiseaza valorile setarilor predefinite si actuale ale modulului de programare BM

GIUBALCA ANDRA

Lumina din adîncuri - Hidrocentrala de la Ciunget-Lotru

O mică pană de curent ne aduce aminte despre importanţa acestui element al civilizaţiei în viaţa de zi cu zi. Dar oamenii care stau în spatele acestui complicat proces şi sacrificiul pe care mulţi necunoscuţi l-au făcut pentru ca, la o simplă atingere a comutatorului, să se aprindă lumina răman de cele mai multe ori într-un con de umbră. La Ciunget sînt 186 de km de galerii, care alcătuiesc întregul sistem de aducţiuni. O legendă din partea locului spune că, pentru fiecare km de galerie săpată, a fost sacrificată viaţa unui om. 186 de victime stau la temelia “uriaşului” din inima mun­telui. Puterea acestei hidrocentrale, de care se ocupă o echipă de oameni foarte tineri şi pasionaţi de meseria lor, este impresionantă: 510 Mw, adică 700.000 de cai-putere, ceea ce ar echi­vala cu forţa a 320 de locomotive elec­trice. Hidrocentrala de la Ciunget con­sti­tuie şi rezerva unui grup de la centrala de la Cernavodă, adică, în caz de avarie, uriaşa maşinărie de pe Lotru se pune imediat în funcţiune. Ciunget este cen­trală de intervenţie, constituie “trupele speciale” ale sistemului energetic naţional.


Pui Bianca Alexandra

Mai putina poluare o viata mai lunga

Intelligent Energy şi Suzuki au semnat un parteneriat pentru dezvoltarea unei motociclete cu pilă de hidrogenIntelligent Energy este compania care a pus la punct prima motocicletă echipată cu pilă de combustie. ENV este o motocicletă cu motor electric capabilă să atingă 80 km/h cu o autonomie de cca. 160 km. Energia electrică provine de la o pilă de hidrogen şi este stocată în patru acumulatori cu plumb. Masa totală atinge 80 kg. Intelligent Energy estimează că producţia în serie a acestei motociclete ar conduce la un preţ de vânzare de 6-7.000 de Euro, de cel puţin două ori mai mult decât un scuter de 125 cmc cu performanţe echivalente. Suzuki şi Intelligent Energy vor colabora pentru punerea la punct a unor pile de combustie capabile să furnizeze enrgia necesară propulsării unei motociclete ecologice. Se pare că ENV va rămâne un concept, dar vor fi realizate alte modele folosint knowhow-ul şi tehnologiile folosite de aceasta. Primele rezultate ale acestei colaborări sunt aşteptate pentru 2008, când am putea vedea prototipul primei motociclete de serie cu pilă de hidrogen.

Core este un concept de generator ce include rezervorul de hidrogen şi pila de combustie

Am văzut pile de hidrogen pe automobile, motociclete şi auto-utilitare, dar pe un tractor admirăm acum pentru prima oară. Celulele de combustibil alimentează cu energie electrică un motor de 106 CP ce pune în mişcare toate cele patru roţi. Momentan însă producătorul trebuie să rezolve câteva probleme de ordin tehnologic, precum autonomia foarte redusă, de doar 2 ore de funcţionare.

Pui Bianca Alexandra

Astazi, Hidroelectrica pune bazele unei noi amenajari hidroenergetice pe raul Jiu, pe sectorul Livezeni - Bumbesti Jiu. Construirea de noi capacitati de productie face parte din politica de dezvoltare a societatii, principiul specialistilor hidroenergeticieni fiind: "Transformarea fortei apei in energie electrica". Noua hidrocentrala va fi amplasata in zona defileului raului Jiu, intre localitatile Aninoasa, judetul Hunedoara, si Bumbesti Jiu, judetul Gorj. Aceasta noua amenajare va avea ca nucleu cele doua centrale hidroelectrice: Dumitra, echipata cu trei grupuri care insumeaza o putere instalata de 24,5 MW, si Bumbesti, cu trei grupuri, insumand 40,5 MW. Productia anuala va fi de 276 GWh in cele doua centrale Dumitra si Bumbesti, iar aportul de energie electrica in productia Sucursalei Hidrocentrale Targu Jiu va creste cu 50%. Noile centrale vor fi dotate cu sisteme moderne de reglaj, iar impactul asupra mediului va fi mult diminuat. Per total, investitia se va ridica la 120 milioane de euro, banii fiind asigurati din credite fara garantii guvernamentale. Proiectul tehnic este astfel conceput de specialistii hidroenergeticieni incat lucrarile sa nu afecteze circulatia rutiera sau feroviara din defileu. Solutia adoptata vizeaza realizarea unor aductiuni insumand 19,5 km forate in peretii stancosi care strajuiesc albia Jiului. Durata de executie va fi de patru ani, iar, ceea ce este foarte important, noua amenajare hidro va crea, pe aceasta perioada, 1.000 de noi locuri de munca.
Giubalca Andra

Hidrocentrala,de peste 80 de mil. de euro,pe Jiu

Cel mai mare producător de electricitate de pe piaţa locală, compania de stat Hidroelectrica, a primit recent autorizaţia Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei pentru construcţia unei hidrocentrale pe râul Jiu, în judeţul nostru. Noua hidrocentrală va fi construită la Bumbeşti-Jiu, iar proiectul se numeşte „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti, pe Defileu.

Centrala Hidroelectrică Bumbeşti-Jiu va fi a doua centrală din amonte, fiind supraterană. Aceasta va fi amplasată pe malul drept al Jiului, la 1.200 metri amonte la confluenţa cu pârâul Porcului. Costul investiţiei ar putea ajunge la peste 81 milioane de euro.

Energie curata pentru ROMANIA

Natura ne pune la dispozitie o varietate de alternative pentru producerea energiei.Singura problema este cum sa transformam energia solara,vantul,biomasa,energia geotermala sau puterea apei in electricitate sau caldura intr`un mod ecologic si cu costuri cat mai mici.
Energia solara

Energia solara consta in radiatii calorice,luminoase,radio sau de alta natura emise de soare.Este practic inepuizabila si cea mai curata energie de pe pamant;cantitatile uriase din aceasta energie stau la baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe planeta.
Caldura obtinuta cu ajutorul instalatiilor solare se poate folosi la alimentarea cu energie termica a locuintelor si birourilor,pregatirea apei calde menajere,piscinelor si pentru instalatiile de aer conditionat.De asemenea energia solara poate fii transformata direct in energie electrica.
Colectoarele solare se numara printre cele mai populare sisteme de utilizare a energiei regenerabile.Cele mai performante colectoare solare sunt:
Panoul solar colector plat:este in princiupiu,o cutie acoperita cu sticla care se instaleaza pe acoperis asemeni unui luminator.In cuite exista o serie de tuburi de cupru care au atasate aripioare de cupru.Aceasta constituie partea activa a colectorului si sunt vopsite in negru cu o vopsea selectiva.Tevile de cupru cedeaza caldura acumulata apei sau amestecului de apa si antigel care circula prin ele spre tancul de stocare a apei calde,care poate fi amplasat deasupra colectorului propriu-zis sau intr-o incapere situata sub acesta.
Panourile fotovoltaice:convertesc energia solara in electricitate.Principiul de functionare se bazeaza pe capacitatea semiconductorilor de a produce o tensiune electrica atunci cand li se aplica o sursa de lumina.
Avantaje:
-nu au parti in miscare(generatoarele electrice conventionale sunt masini rotative care se uzeaza si produc zgomot si caldura din cauza frecarilor)
-au o durata de viata ridicata (peste 20 de ani)si nu necesita nici un fel de activitati de intretinere(cel mult trebuie curatate de praf)]
-asigura independenta energetica a consunatorilor individuali si pot fi folisite cu succesc in zone izolate neprevazute cu retele electrice
Dezavantaje:
-pret de cost ridicat(circa 4 EUR/watt instalat)
-puternica opozitie din partea industriei nucleare si a combustibililor fosili

Sisteme Solare Complete

Instalarea sistemelor solare complete

Panourile solare presurizate separate se pot monta atat pe o suprafata plana (cu suportul din imagine), cat si pe acoperisul casei, folosind panta acoperisului pentru a obtine o inclinatie de aproximativ 45 de grade necesara pentru ca razele sa pice perpendicular pe tuburi.
In cazul montarii pe acoperis, fixarea se face prin intermediul unor talpi metalice, iar etansarea se face cu garnituri de cauciuc si silicon.
Montarea boilerului se face in casa, la subsol, la etaj, in camera cu centrala termica, depinde de fiecare situatie in parte. Sistemul se poate racorda la instalatia existenta sau se poate crea un proiect nou, care sa includa atat montajul panourilor solare cat si al centralei termice.

Principiul de functionare al sistemelor solare complete

Pui Bianca Alexandra

Poluarea si reducerea ei

Cum poluează termocentrala Paroseni

Vântul transportă zgura şi cenuşa depozitate în halde, afectând negativ calitatea solului şi subsoluluiProcesul de ardere eliberează cantităţi prea mari de dioxid de carbon, dar şi oxizi de sulf, oxizi de azot şi monoxid de carbon, în cantităţi admise de normele actuale de protecţie a mediuluiLocuitorii din Vulcan, Paroşeni şi Lupeni pot avea probleme de respiraţie şi o încetinire a activităţii celulare prin diminuarea aportului de oxigen

O parte a poluării a fost eliminată

După punerea în funcţiune a grupului modernizat, SE Paroşeni şi-a eliminat toate celelalte trei grupuri energetice neperformante şi extrem de poluante, aceasta fiind una dintre condiţiile pentru care a primit autorizaţia integrată de mediu.
Termocentrala are de trecut o perioadă de tranziţie, care se va încheia în 2014. Până atunci, la Paroşeni trebuie să se modernizeze utilajele pentru reducerea sulfului, a oxizilor de azot şi, în final, să se reconstruiască depozitele pentru zgură şi cenuşă.
"Această retehnologizare a uzinei s-a făcut în armonie cu zona Văii Jiului, cu Compania Naţională a Huilei şi cu partea de termoficare a regiunii. Nu funcţionăm noi, CNH nu are către cine să dea cărbunele. S-a ţinut cont şi de componenta socială, dar şi de cea de mediu", declară Nicolae Petroi, director general CET Paroşeni.

Energia termică, cea mai ieftină

Proiectul a fost gândit în aşa măsură încât energia termică furnizată de Paroşeni să fie mai ieftină decât cea produsă de centralele termice orăşeneşti care funcţionau pe cărbune şi reprezentau unul dintre principalii factori de poluare.
Grupul IV a fost proiectat pentru o durată de viaţă de aproximativ 25 de ani şi va funcţiona doar pe cărbunele extras din Valea Jiului. "Directivele Uniunii Europene şi angajamentele asumate de România prevăd două condiţii clare: modernizarea instalaţiei de desulfurare a apelor şi a celei de evacuare în mediu dens a cenuşii rezultată în urma procesului tehnologic.
Termenul de punere în funcţiune a staţiei de desulfurare a apelor este 2010, cel de transport al zgurii şi cenuşii - în 2009, iar cel de evacuare în mediu dens - în 2016.

Paraschiv Milena

Termocentrala Paroşeni, în pericol din 2010

Mai sunt necesare două instalaţii pentru ca termocentrala pe huilă, din judeţul Hunedoara, să fie considerată "curată".
Altfel, începând din anul 2010, CET Paroşeni nu va primi aviz de mediu şi va fi închisă. Procesul de retehnologizare abia s-a finalizat, cu un an în urmă.
Noile instalaţii au fost cumpărate cu un împrumut acordat de Japonia şi au fost montate chiar de oamenii concernelor japoneze care le-au produs: Itochu, Hitachi şi Toshiba.
Infuzia de capital de 150 milioane de dolari a făcut ca Paroşeni să fie una dintre cele mai performante centrale pe cărbune din Europa.
Totuşi, mai sunt necesare două instalaţii costisitoare, dar obligatorii, pentru a produce energie curată: dispozitive de reducere a sulfului, a oxizilor de azot şi asigurarea depozitelor de zgură şi cenuşă. Suma necesară: 120 milioane de euro.

Modernizată de japonezi
Sucursala Electrocentrale Paroşeni din judeţul Hunedoara a fost construită la începutul anilor 50, plecând de la un proiect de provenienţă rusească, fiind prima termocentrală pe cărbune din ţara noastră. Uzina de producerea a energiei electrice şi termice din municipiul Vulcan a fost proiectată să alimenteze cu electricitate şi energie termică toată regiunea Văii Jiului, precum şi industria minieră din cele şase localităţi ale zonei.
La începutul anilor 2000, odată cu începerea negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, existenţa termocentralei pe huilă a fost pusă în discuţie din cauza poluării.
Soluţia salvatoare atât pentru întreprindere, cât şi pentru industria minieră din Valea Jiului a fost o investiţie de modernizare, realizată printr-un împrumut acordat Guvernului României de Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională şi filiala japoneză a BNP Paribas.
Modernizarea Termocentralei Paroşeni a fost efectuată de un consorţiu format din companiile japoneze Itochu, Hitachi şi Toshiba. Proiectul a cuprins retehnologizarea unui grup de 150 de megawaţi şi 150 de gigacalorii/pe oră, pentru care s-au cheltuit 135 milioane de dolari.
Denumit generic "Grupul IV" al CET Paroşeni, acesta a fost pus în funcţiune în urmă cu un an şi reprezintă cea mai mare investiţie în sistemul termoenergetic din 1989 şi până în prezent.

Paraschiv Milena

Bacteriile curăţă apa în Valea Jiului

Microorganismele folosite la epurare au nevoie de o apă cât mai murdară pentru „a-şi face treaba”

Compania Naţională a Huilei Petroşani a instalat o staţie de tratare a apelor menajere care funcţionează pe bază de bacterii.

Staţia de tratare a apelor menajere pe bază de bacterii a fost dată în folosinţă la Exploatarea Minieră Uricani din vestul Văii Jiului.

Compania Naţională a Huilei (CNH) din Petroşani a cheltuit pentru acest proiect circa 650 de mii de lei. Microorganismele folosite la epurare au nevoie de o apă cât mai murdară pentru „a-şi face treaba”.

Investiţia este singura de acest fel din România, după cum susţine conducerea CNH. O parte a echipamentelor au fost furnizate de o firmă din Ungaria, iar staţia a fost realizată de o firmă privată din Valea Jiului. Aceasta a fost dată în folosinţă miercuri, înainte de termen, au precizat reprezentanţii CNH Petroşani.

Are un debit maxim de apă uzată de 140 mc/zi, şi funcţionează 24 de ore din 24 cu o putere instalată de 11 kw.

„Prietenoasă cu mediul”

Staţia face parte dintr-un program demarat de compania minieră încă din 2004, care este aproape de final şi prevede alinierea la normele europene de mediu.

Fără aceste investiţii, CNH Petroşani nu ar mai fi primit autorizaţia de mediu. „În cursul acestei luni am realizat două obiective de mediu. Este vorba despre staţia de epurare ape menajere de la Uricani şi staţia de epurare ape de mină de la Lupeni. Concentrarea companiei în acest an va fi pe problemele de mediu, urmând a da în folosinţă alte două staţii de epurare a apelor menajere la Paroşeni şi Lonea.

Investiţiile acestea totalizează undeva la 3 milioane de lei. Odată cu finalizarea acestor obiective, CNH va putea fi considerată «prietenoasă» cu mediul”, a declarat Daniel Surulescu, director general CNH Petroşani.

CNH a demarat proiectele de mediu în 2004, când a oprit deversarea apelor rezultate în urma spălării cărbunelui în Râul Jiul. Efectul a apărut imediat: Jiul, considerat anterior cel mai poluat râu din România, a ajuns în momentul de faţă, cel puţin în partea superioară, să fie cea mai curată apă din ţară.

Conformare la normele de mediu

Prin programul de etapizare şi conformare la noile norme de mediu, Compania Naţională a fost obligată să investească masiv în „instalaţii ecologice”.

Astfel, a reabilitat instalaţia de funicular pe care se transportă sterilul şi şi-a betonat suprafeţele depozitelor de material lemnos.

Pentru a-şi menţine autorizaţia de mediu au fost necesare lucrări pentru depoluarea solului la depozitul de carburant sau betonarea şi realizarea acoperişului de protecţie a diverselor recipiente cu substanţe utilizate în industria minieră.

Sursa: Adevarul

Paraschiv Milena