marți, 26 mai 2009
Caracteristici:
- peretele interior si serpentine schimbatoare de caldura protejate impotriva coroziunii cu un strat dublu de email si cu anod de magneziu
- izolatie termica sub forma de spuma poliuretanica rigida cu grosimea de 100 mm, cu eficienta termica ridicata, instalata sub mantaua boilerului si indepartabila pentru usurinta trasportului si a instalarii
- izolatie termica care nu contine fluoro-carbonati
- racorduri laterale ale serpentinelor care asigura o usoara intretinere
- raport optim diametru / inaltime pentru o stratificare stabila
Functiuni:
- efectuaza bilantul de putere si diagnoza digitala
- la conectarea cu sistemul de automatizare al centralelor recupereaza energii importante, de exemplu blocheaza
incalzirea repetata a boilerului cand randamentul instalatiei solare este suficient
- asigura controlul diferential al temperaturii pentru un singur consumator termic
- limiteaza temperatura maxima reglata din boiler
- permite modificarea parametrilor, iar valorile si codurile de avarie pot fi afisate prin intermediul programatorului BM-Solar
- inregistreaza in totalitate numarul orelor de functionare a instalatiei
- prezinta tehnologie de conectare a interfatei eBUS putand fi astfel integrat in sistemul de control automatizat Wolf
- include senzor circuit tur panouri solare si senzor boiler
- asigura protectia antilegionella si protectia anti-blocaj pompa
- afiseaza valorile setarilor predefinite si actuale ale modulului de programare BM
GIUBALCA ANDRA
luni, 25 mai 2009
Lumina din adîncuri - Hidrocentrala de la Ciunget-Lotru
Pui Bianca Alexandra
Mai putina poluare o viata mai lunga
Core este un concept de generator ce include rezervorul de hidrogen şi pila de combustie
Pui Bianca Alexandra
luni, 18 mai 2009
Astazi, Hidroelectrica pune bazele unei noi amenajari hidroenergetice pe raul Jiu, pe sectorul Livezeni - Bumbesti Jiu. Construirea de noi capacitati de productie face parte din politica de dezvoltare a societatii, principiul specialistilor hidroenergeticieni fiind: "Transformarea fortei apei in energie electrica". Noua hidrocentrala va fi amplasata in zona defileului raului Jiu, intre localitatile Aninoasa, judetul Hunedoara, si Bumbesti Jiu, judetul Gorj. Aceasta noua amenajare va avea ca nucleu cele doua centrale hidroelectrice: Dumitra, echipata cu trei grupuri care insumeaza o putere instalata de 24,5 MW, si Bumbesti, cu trei grupuri, insumand 40,5 MW. Productia anuala va fi de 276 GWh in cele doua centrale Dumitra si Bumbesti, iar aportul de energie electrica in productia Sucursalei Hidrocentrale Targu Jiu va creste cu 50%. Noile centrale vor fi dotate cu sisteme moderne de reglaj, iar impactul asupra mediului va fi mult diminuat. Per total, investitia se va ridica la 120 milioane de euro, banii fiind asigurati din credite fara garantii guvernamentale. Proiectul tehnic este astfel conceput de specialistii hidroenergeticieni incat lucrarile sa nu afecteze circulatia rutiera sau feroviara din defileu. Solutia adoptata vizeaza realizarea unor aductiuni insumand 19,5 km forate in peretii stancosi care strajuiesc albia Jiului. Durata de executie va fi de patru ani, iar, ceea ce este foarte important, noua amenajare hidro va crea, pe aceasta perioada, 1.000 de noi locuri de munca.
Giubalca Andra
Hidrocentrala,de peste 80 de mil. de euro,pe Jiu
Cel mai mare producător de electricitate de pe piaţa locală, compania de stat Hidroelectrica, a primit recent autorizaţia Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei pentru construcţia unei hidrocentrale pe râul Jiu, în judeţul nostru. Noua hidrocentrală va fi construită la Bumbeşti-Jiu, iar proiectul se numeşte „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti, pe Defileu.
Centrala Hidroelectrică Bumbeşti-Jiu va fi a doua centrală din amonte, fiind supraterană. Aceasta va fi amplasată pe malul drept al Jiului, la 1.200 metri amonte la confluenţa cu pârâul Porcului. Costul investiţiei ar putea ajunge la peste 81 milioane de euro.
Energie curata pentru ROMANIA
Natura ne pune la dispozitie o varietate de alternative pentru producerea energiei.Singura problema este cum sa transformam energia solara,vantul,biomasa,energia geotermala sau puterea apei in electricitate sau caldura intr`un mod ecologic si cu costuri cat mai mici.
Energia solara
Caldura obtinuta cu ajutorul instalatiilor solare se poate folosi la alimentarea cu energie termica a locuintelor si birourilor,pregatirea apei calde menajere,piscinelor si pentru instalatiile de aer conditionat.De asemenea energia solara poate fii transformata direct in energie electrica.
Colectoarele solare se numara printre cele mai populare sisteme de utilizare a energiei regenerabile.Cele mai performante colectoare solare sunt:
Panoul solar colector plat:este in princiupiu,o cutie acoperita cu sticla care se instaleaza pe acoperis asemeni unui luminator.In cuite exista o serie de tuburi de cupru care au atasate aripioare de cupru.Aceasta constituie partea activa a colectorului si sunt vopsite in negru cu o vopsea selectiva.Tevile de cupru cedeaza caldura acumulata apei sau amestecului de apa si antigel care circula prin ele spre tancul de stocare a apei calde,care poate fi amplasat deasupra colectorului propriu-zis sau intr-o incapere situata sub acesta.
Panourile fotovoltaice:convertesc energia solara in electricitate.Principiul de functionare se bazeaza pe capacitatea semiconductorilor de a produce o tensiune electrica atunci cand li se aplica o sursa de lumina.
Avantaje:
-nu au parti in miscare(generatoarele electrice conventionale sunt masini rotative care se uzeaza si produc zgomot si caldura din cauza frecarilor)
-au o durata de viata ridicata (peste 20 de ani)si nu necesita nici un fel de activitati de intretinere(cel mult trebuie curatate de praf)]
-asigura independenta energetica a consunatorilor individuali si pot fi folisite cu succesc in zone izolate neprevazute cu retele electrice
Dezavantaje:
-pret de cost ridicat(circa 4 EUR/watt instalat)
-puternica opozitie din partea industriei nucleare si a combustibililor fosili
miercuri, 13 mai 2009
Sisteme Solare Complete
Instalarea sistemelor solare complete
Panourile solare presurizate separate se pot monta atat pe o suprafata plana (cu suportul din imagine), cat si pe acoperisul casei, folosind panta acoperisului pentru a obtine o inclinatie de aproximativ 45 de grade necesara pentru ca razele sa pice perpendicular pe tuburi.
In cazul montarii pe acoperis, fixarea se face prin intermediul unor talpi metalice, iar etansarea se face cu garnituri de cauciuc si silicon.
Montarea boilerului se face in casa, la subsol, la etaj, in camera cu centrala termica, depinde de fiecare situatie in parte. Sistemul se poate racorda la instalatia existenta sau se poate crea un proiect nou, care sa includa atat montajul panourilor solare cat si al centralei termice.
Principiul de functionare al sistemelor solare complete
Pui Bianca Alexandra
luni, 4 mai 2009
Poluarea si reducerea ei
Vântul transportă zgura şi cenuşa depozitate în halde, afectând negativ calitatea solului şi subsoluluiProcesul de ardere eliberează cantităţi prea mari de dioxid de carbon, dar şi oxizi de sulf, oxizi de azot şi monoxid de carbon, în cantităţi admise de normele actuale de protecţie a mediuluiLocuitorii din Vulcan, Paroşeni şi Lupeni pot avea probleme de respiraţie şi o încetinire a activităţii celulare prin diminuarea aportului de oxigen
După punerea în funcţiune a grupului modernizat, SE Paroşeni şi-a eliminat toate celelalte trei grupuri energetice neperformante şi extrem de poluante, aceasta fiind una dintre condiţiile pentru care a primit autorizaţia integrată de mediu.
Termocentrala are de trecut o perioadă de tranziţie, care se va încheia în 2014. Până atunci, la Paroşeni trebuie să se modernizeze utilajele pentru reducerea sulfului, a oxizilor de azot şi, în final, să se reconstruiască depozitele pentru zgură şi cenuşă.
"Această retehnologizare a uzinei s-a făcut în armonie cu zona Văii Jiului, cu Compania Naţională a Huilei şi cu partea de termoficare a regiunii. Nu funcţionăm noi, CNH nu are către cine să dea cărbunele. S-a ţinut cont şi de componenta socială, dar şi de cea de mediu", declară Nicolae Petroi, director general CET Paroşeni.
Energia termică, cea mai ieftină
Proiectul a fost gândit în aşa măsură încât energia termică furnizată de Paroşeni să fie mai ieftină decât cea produsă de centralele termice orăşeneşti care funcţionau pe cărbune şi reprezentau unul dintre principalii factori de poluare.
Grupul IV a fost proiectat pentru o durată de viaţă de aproximativ 25 de ani şi va funcţiona doar pe cărbunele extras din Valea Jiului. "Directivele Uniunii Europene şi angajamentele asumate de România prevăd două condiţii clare: modernizarea instalaţiei de desulfurare a apelor şi a celei de evacuare în mediu dens a cenuşii rezultată în urma procesului tehnologic.
Termenul de punere în funcţiune a staţiei de desulfurare a apelor este 2010, cel de transport al zgurii şi cenuşii - în 2009, iar cel de evacuare în mediu dens - în 2016.
Termocentrala Paroşeni, în pericol din 2010
Altfel, începând din anul 2010, CET Paroşeni nu va primi aviz de mediu şi va fi închisă. Procesul de retehnologizare abia s-a finalizat, cu un an în urmă.
Noile instalaţii au fost cumpărate cu un împrumut acordat de Japonia şi au fost montate chiar de oamenii concernelor japoneze care le-au produs: Itochu, Hitachi şi Toshiba.
Infuzia de capital de 150 milioane de dolari a făcut ca Paroşeni să fie una dintre cele mai performante centrale pe cărbune din Europa.
Totuşi, mai sunt necesare două instalaţii costisitoare, dar obligatorii, pentru a produce energie curată: dispozitive de reducere a sulfului, a oxizilor de azot şi asigurarea depozitelor de zgură şi cenuşă. Suma necesară: 120 milioane de euro.
Modernizată de japonezi
Sucursala Electrocentrale Paroşeni din judeţul Hunedoara a fost construită la începutul anilor 50, plecând de la un proiect de provenienţă rusească, fiind prima termocentrală pe cărbune din ţara noastră. Uzina de producerea a energiei electrice şi termice din municipiul Vulcan a fost proiectată să alimenteze cu electricitate şi energie termică toată regiunea Văii Jiului, precum şi industria minieră din cele şase localităţi ale zonei.
La începutul anilor 2000, odată cu începerea negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, existenţa termocentralei pe huilă a fost pusă în discuţie din cauza poluării.
Soluţia salvatoare atât pentru întreprindere, cât şi pentru industria minieră din Valea Jiului a fost o investiţie de modernizare, realizată printr-un împrumut acordat Guvernului României de Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională şi filiala japoneză a BNP Paribas.
Modernizarea Termocentralei Paroşeni a fost efectuată de un consorţiu format din companiile japoneze Itochu, Hitachi şi Toshiba. Proiectul a cuprins retehnologizarea unui grup de 150 de megawaţi şi 150 de gigacalorii/pe oră, pentru care s-au cheltuit 135 milioane de dolari.
Denumit generic "Grupul IV" al CET Paroşeni, acesta a fost pus în funcţiune în urmă cu un an şi reprezintă cea mai mare investiţie în sistemul termoenergetic din 1989 şi până în prezent.
Paraschiv Milena
Bacteriile curăţă apa în Valea Jiului
Compania Naţională a Huilei Petroşani a instalat o staţie de tratare a apelor menajere care funcţionează pe bază de bacterii.
Staţia de tratare a apelor menajere pe bază de bacterii a fost dată în folosinţă la Exploatarea Minieră Uricani din vestul Văii Jiului.
Compania Naţională a Huilei (CNH) din Petroşani a cheltuit pentru acest proiect circa 650 de mii de lei. Microorganismele folosite la epurare au nevoie de o apă cât mai murdară pentru „a-şi face treaba”.
Investiţia este singura de acest fel din România, după cum susţine conducerea CNH. O parte a echipamentelor au fost furnizate de o firmă din Ungaria, iar staţia a fost realizată de o firmă privată din Valea Jiului. Aceasta a fost dată în folosinţă miercuri, înainte de termen, au precizat reprezentanţii CNH Petroşani.
Are un debit maxim de apă uzată de 140 mc/zi, şi funcţionează 24 de ore din 24 cu o putere instalată de 11 kw.
„Prietenoasă cu mediul”
Staţia face parte dintr-un program demarat de compania minieră încă din 2004, care este aproape de final şi prevede alinierea la normele europene de mediu.
Fără aceste investiţii, CNH Petroşani nu ar mai fi primit autorizaţia de mediu. „În cursul acestei luni am realizat două obiective de mediu. Este vorba despre staţia de epurare ape menajere de la Uricani şi staţia de epurare ape de mină de la Lupeni. Concentrarea companiei în acest an va fi pe problemele de mediu, urmând a da în folosinţă alte două staţii de epurare a apelor menajere la Paroşeni şi Lonea.
Investiţiile acestea totalizează undeva la 3 milioane de lei. Odată cu finalizarea acestor obiective, CNH va putea fi considerată «prietenoasă» cu mediul”, a declarat Daniel Surulescu, director general CNH Petroşani.
CNH a demarat proiectele de mediu în 2004, când a oprit deversarea apelor rezultate în urma spălării cărbunelui în Râul Jiul. Efectul a apărut imediat: Jiul, considerat anterior cel mai poluat râu din România, a ajuns în momentul de faţă, cel puţin în partea superioară, să fie cea mai curată apă din ţară.
Conformare la normele de mediu
Prin programul de etapizare şi conformare la noile norme de mediu, Compania Naţională a fost obligată să investească masiv în „instalaţii ecologice”.
Astfel, a reabilitat instalaţia de funicular pe care se transportă sterilul şi şi-a betonat suprafeţele depozitelor de material lemnos.
Pentru a-şi menţine autorizaţia de mediu au fost necesare lucrări pentru depoluarea solului la depozitul de carburant sau betonarea şi realizarea acoperişului de protecţie a diverselor recipiente cu substanţe utilizate în industria minieră.
Sursa: Adevarul
miercuri, 29 aprilie 2009
ALEGEREA UNEI POMPE CA TURBINa PENTRU UN AMPLASAMENT DAT
In alegerea amplasamentului trebuie sa se tina cont de conditiile specifice de cadere si debit. Debitul este determinat de debitul minim din acel loc. Caderea este determinata de distanta pe verticala intre priza de apa si iesirea din turbina, scazand pierderile de sarcina din conducta fortata. Pompa aleasa trebuie sa aiba sarcina si debitul, la punctul de eficienta maxima, cat mai apropiate de conditiile din amplasament. Conditiile de functionare referitoare la debit si sarcina, pentru randamentul maxim, in regim de turbina, sunt foarte diferite de cele din cazul functionarii in regim nominal a pompei, totusi eficienta pompei functionand ca turbina hidraulica este aproximativ aceeasi ca in regim de pompare.
Pentru a fi siguri de performantele unei pompe functionand in regim de turbina este necesara incercarea acesteia la mai multe caderi si debite. Va fi necesara o pompa de alimentare ce poate furniza o sarcina si un debit mai mare decat cel folosit in punctul de eficienta maxima al pompei functionand ca turbina. Pompa de alimentare trebuie sa aiba de aproximativ 4 ori puterea nominala a celei functionand ca turbina.
Trebuie avut in vedere sa nu se supraincarce masina asincrona cand functioneaza ca generator. Este recomandat sa se descarce motorul asincron, cu aproximativ 20% din puterea nominala. Puterea electrica maxima produsa de generator este deci de 80% din puterea motorului. La functionarea la tensiunea nominala, randamentul generatorului este in mod normal cu 2% mai scazut decat randamentul motorului.
NEGOI GABI
FOLOSIREA POMPELOR DE SERIE IN REGIM DE TURBINA
Folosirea pompelor in regim de turbina, precum si alte abordari cu cost redus a problemei amenajarii micropotentialului hidroenergetic, ajuta la scaderea costului total al schemelor de amenajare de micro-hidrocentrale. Pentru alegerea unei masini fiabile si eficiente trebuie urmarite mai multe cerinte importante si realizate diverse analize.
Fata de turbinele conventionale, pompele de serie functionand ca turbine, au anumite avantaje in cazul generarii de electricitate in schemele de micro-hidrocentrale, precum:
* productia in masa a pompelor, spre deosebire de turbine, care sunt proiectate pentru fiecare amenajare in parte;
* un grup complet pompa-motor poate fi cumparat pentru folosirea acestuia ca turbina-generator;
* sunt disponibile pentru o gama larga de caderi si debite;
* sunt disponibile intr-un numar mare de dimensiuni;
* au un cost redus;
* au un timp de livrare mic;
* exista o disponibilitate mare a pieselor de schimb;
* necesita o instalare usoara.
Constructia simpla a pompei functionand ca turbina conduce la anumite limitari, cea mai importanta fiind zona de debite in care aceasta poate functiona (mult mai mica decat la o turbina conventionala).
Pompele functionand in regim de turbina pot fi folosite, in conditii bune, in zonele in care, in mod normal, se utilizeaza turbinele Pelton si turbinele Francis mici. Totusi pentru caderi mari si debite mici o turbina Pelton are un randament mai bun decat o pompa, cu costuri asemanatoare.
Folosirea pompelor in regim de turbine hidraulice este conditionata de disponibilitatea unui debit fix si deci poate fi utilizata in amplasamente unde exista apa suficienta de-a lungul anului. Stocarea apei pe termen lung nu este in general o optiune viabila economic intr-o schema de micro-hidrocentrala deoarece constructia unui lac de acumulare este foarte costisitoare.
Domeniile de utilizare a microturbinelor si a pompelor in regim de turbina hidraulica.
Giubalca Andra
miercuri, 1 aprilie 2009
Energia solara se refera la o sursa de energie regenerabila care este direct produsa prin lumina si radiatia solara.Aceasta poate fi folosita sa:
-genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
-genereze electricitate prin centrale electrice termale
-genereze electricitate prin turnuri solare
-incalzeasca apa si sa asigure un aport termic la incalzirea locuintei pe timp de iarna
-incalzeasca blocuri, direct
-incalzeasca blocuri, prin cuptoare solare
PUI BIANCA ALEXANDRA
Panouri solare pentru apa calda si aport la incalzire
Constructia panoului solar presurizat separat
Schimbatorul de caldura (colectorul) este constituit dintr-o teava de cupru in care sunt introduse un numar de 15, 18, 21, 24 sau 30 teci sudate printre care circula antigelul (agentul termic) sub presiune. Tot ansamblul este izolat cu spuma poliuretanica si inchis intr-o carcasa exterioara din tabla de aluminiu.
Tuburile se introduc in decuparile cilindrice practicate in carcasa, etansarea facandu-se prin intermediul garniturilor de silicon. Bulbul superior al heap-pipe-ului de cupru patrunzand in teaca colectorului astfel incat sa se asigure un contact termic cat mai bun. Rigidizarea tubului pe pozitia de functionare se face prin fixarea acestuia cu bride metalice, pe latura inferioara a cadrului. Cadrul este apoi fixat pe suprafata de instalare prin intermediul picioarelor de fixare. Aria de contact dintre piciorul suportului si suprafata de instalare se etanseaza cu o garnitura de cauciuc sau silicon.
Instalarea panourilor solare presurizate separate Panourile solare presurizate separate se pot monta atat pe o suprafata plana (cu suportul din imagine), cat si pe acoperisul casei, folosind panta acoperisului pentru a obtine o inclinatie de aproximativ 45 de grade necesara pentru ca razele sa pice perpendicular pe tuburi.
Partea acoperisului, sau suprafata plana, unde se va monta panoul trebuie sa aiba o orientare sudica. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, soarele nu isi va trimite razele pe panou pe tot parcursul zilei. Daca orientarea este sud-estica, atunci soarele va bate mai mult dimineata si dupa-amiaza, iar daca orientarea este sud-vestica, soarele va bate mai mult dupa-amiaza si seara.
In cazul montarii pe acoperis, fixarea se face prin intermediul unor talpi metalice, iar etansarea se face cu garnituri de cauciuc si silicon.
Avantajele folosirii panourilor presurizate separate:
Tuburile vidate ofera performate bune si pe timp innorat, fiind capabile sa capteze radiatiile infrarosii care patrund prin nori;
Datorita izolatiei foarte buna oferita de vid, panourile functioneaza chiar pana la -20 grade Celsius;
Panoul functioneaza in continuare chiar daca unul sau mai multe tuburi se sparg;
Tuburile avariate sunt usor de schimbat;
Ofera eficienta energetica tot timpul anului si asigura costuri zero cu combustibili conventionali pentru cel putin 5 luni pe an;
Energia oferita de panouri este energie ecologica si nu polueaza mediul inconjurator;
Au cel mai bun raport calitate pret de pe piata.
Vizita la Universitatea din Petrosani
Pe data de 06.02.2009 impreuna cu alti elevii ai scolii genarele I.G.Duca Petrosani, insotiti de dna. profesoara Stanoi Camelia, am facut o vizita la universitatea locala.
Aici am putut vedea mai multe tipuri de roboti industriali, panouri solare, turbine eoliene, instalatii de control ale acestora etc.
Urmatoarele articole va pot informa mai bine cu privire la aceste instalatii.
Kaszoni Melinda, Blag Mihnea
In acest video este prezentat un tip de extractor care poate fi folosit si la ridicarea podurilor, principiul dupa care funcitoneaza si liftul, dar poate fi folosit si ca extractor in industria miniera.
Pe ecran este putem vedea partea de initializare a sistemului, partea in care isi face toate testele, verifica daca totul este in regula si poate porni sistemul.
Restul se poate observa in acest video, precum si indicatiile tehnice necare.
Blag Mihnea
Acestia sunt 2 tipuri de mini-roboti prezenti tot in Universitatea din Petrosani. Ei ajuta studentii de la Facultatea de Inginerie, Mecanica Si Electrica sa invete cum se programeaza acestia si cum se pot construii robotii folositi in industrie.
Ei au multiple incheieturii ce ii ajuta sa se miste in mai multe moduri si directii.
Ei pot fi programati pe calculator cu ajutorul unui program special. Pe ecranul calculatorului vor aparea miscarile pe care acestia le executa in realitate.
Acesti roboti nu au numai un rol in industrie, ci si in diferite domenii: divertisment - putand fi construite si jucarii pe principiul acesta, material didactic - precum acestia etc.
Kaszoni Melinda
In aceasta poza este prezentata o macheta ce functioneaza pe principiul unei hidrocentrale. Ea serveste ca material didactic pentru stundetii Universitatii din Petrosani de la Facultatea de Inginerie, Mecanica Si Electrica.
Principiul functionarii acestui mecanism este asemanator cu cel al unei hidrocentrale doar ca acesta filtreaza apa dintr-un rezervor si o distribuie "consumatorilor" prin conducte izolate, iar apoi apa este din nou recoltata in rezervorul din care porneste. Este un circuit inchis.
Aceastei instalatii i se poate stabili nivelul apei din primul rezervor si nivelul apei la care trebuie sa ajunga in cel de-al doile rezervor. Astfel ca si acest circuit este controlat si supravegheat cu atentie de catre profesorii universitari.
Kaszoni Melinda
vineri, 27 martie 2009
Pro sau contra?
Ar trebui sa avem o gandire pozitiva cu privire la multele inventii care includ panourile solare?!
Cravata cu panouri solare iti incarca telefonul
Din punctul de vedere al energiei necesare funcţionării dispozitivelor mobile, prezentul este un fel de epocă preistorică în care cea mai bună soluţie de rezervă este incomodul şi pretenţiosul panou solar. Dacă lucrurile nu vor evolua rapid, în curând vor avea hainele blindate cu panouri solare pentru a obţine o autonomie cât mai mare pentru telefonul nostru. Iar cum cravata face parte din garderoba multora, de ce nu ar fi şi ea dotată cu panouri solare.
Se numeşte Piano Tie(as inclina sa spun ca datorita aspectului) şi este rezultatul muncii oamenilor de ştiinţă din cadrul Universităţii din Iowa. Panourile solare sunt efectiv lipite de cravata dotată cu un buzunar pe spate, în care este ţinut telefonul. În bătaia directă a luminii, Piano Tie poate oferii telefonului 3.6 volţi.
Oricât de interesantă pare a fi ideea cercetătorilor americani, nu pot să nu ridic două, chiar trei semne de întrebare. Primul e legat de inconfortul creat de un telefon ceva mai greu. Nu va fi foarte plăcut să-ţi atârne de gât o cravată care poartă în marsupiu un PDA de vreo 300 grame. În al doilea rând,s-ar isca o adevărată problemă cu făcutul nodului.Unii oameni au probleme chiar si cu nodul unei cravate simple, darămite cu una care contine panouri solare.In ultimul rand, antena telefonului emite unde electromagnetice. Este acelaşi tip de radiaţie ca la cuptoarele cu microunde, doar că într-o cantitate mult mai mică. Aşa cum cuptorul încălzeşte mâncarea, undele mobilului încălzesc celulele umane, afectându-le în mod negativ.Este posibil ca peste 30 de ani să ne întrebăm cum au fost în stare oamenii să pună aşa o sursă de radiaţie in apropierea capului cap.
Miriam Faur
marți, 24 martie 2009
Gospodarirea durabila a apelor in Valea Jiului
Apa reprezintă o resursă absolut necesară oricărei forme de viaţă şi activităţi economice şi sociale.
• Asigurarea alimentării continue cu apă a folosinţelor şi, în special, a populaţiei prin:
- realizarea de noi surse de apă, în special a unor lacuri de acumulare cu folosinţă complexă în zonele deficitare în apă. Resursele de apă subterană de adâncime trebuie utilizate cu precădere pentru alimentarea cu apă potabilă;
- economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie a apei din oraşe, unităţi economice şi locuinţe;
- realizarea unor sisteme separate de alimentare cu apă pentru industrie şi pentru populaţie, în scopul reducerii costurilor de potabilizare a apei.
• Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă prin aplicarea următoarelor măsuri:
- retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante;
- realizarea de noi staţii de epurare şi modernizarea celor existente, în scopul reducerii substanţelor poluante evacuate în apele de suprafaţă şi în apele subterane;
- elaborarea unui cadru normativ necesar pentru crearea de rezervaţii hidrologice şi hidrogeologice, în vederea protejării unor bazine şi strate acvifere vulnerabile;
- implementarea unor metode şi mijloace de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor poluărilor accidentale;
- îmbunătăţirea educaţiei privind grija pentru un mediu acvatic curat.
• Reconstrucţia ecologică a râurilor prin:
- îmbunătăţirea şi realizarea de habitate corespunzătoare conservării biodiversităţii;
- asigurarea de debite corespunzătoare pe cursurile de apă, în scopul protecţiei ecosistemelor acvatice;
- asigurarea continuităţii debitului pe cursurile de apă, pentru facilitarea migraţiei speciilor piscicole;
• Reducerea riscului producerii de inundaţii prin:
- realizarea de acumulări cu folosinţe complexe, prevăzute cu volum de protecţie contra inundaţiilor;
- realizarea de îndiguiri concomitent cu protejarea zonelor umede;
- interzicerea amplasării construcţiilor în zonele inundabile.
Valea Jiului este o depresiune înconjurată de munţi, fiind aşezată în partea sudică a judeţului Hunedoara.
Situată în Munţii Carpaţi, la aproximativ 300 Km N-V de Bucureşti, între Munţii Retezat şi Munţii Vulcan la vest şi Munţii Parâng la est, este străbătută de râul Jiu. Jiul, rezultat al confluenţei Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupă o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1050 km2. Volumul maxim scurs pe anotimpuri, pentru bazinul Jiului hunedorean este primăvara, debitul mediu multianual la ieşirea din judeţ fiind de 20 m3/s. Afluenţii cei mai importanţi sunt: Taia (L=20 km), Jieţ (L=22 km) şi Băniţa (L=16 km).
RAAVJ este o regie autonomă sub autoritatea Consiliului judeţean Hunedoara, înfinţată la 10.04.1995, cu următoarele domenii de activitate:
- captarea, tratarea, transportul, acumularea şi distribuirea apei potabile;
- colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate menajere;
- reparaţii la reţelele de apă şi canalizare exterioare;
- montarea, întreţinerea şi verificarea aparatelor de măsură şi control;
- lucrări de construcţii-montaj.
Din numărul total de locuitori ai Văii Jiului (145.975), RAAVJ-ul asigură servicii centralizate de alimentare cu apă la 121.731 locuitori, asigură servicii de canalizare la 104.864 de locuitori şi asigură servicii de alimentare şi canalizare unui număr de 1.672 de agenţi economici. Numărul de locuitori racordaţi la reţeaua de distribuţie pe diferite folosinţe se prezintă astfel: polpulaţia la case – 20.430 şi populaţia la bolc – 101.300.
În ceea ce priveşte gradul de contorizare pentru diferiţi consumatori, acesta se prezintă astfel:
• populaţia la case - 99,5%
• populaţia la bloc - 100%
• consumatori industriali importanţi - 95% (CNH, Termocentrala Paroşeni, etc.)
• consumatori industriali mici - 90%
1. Lucrări de canalizare în localităţile din Valea Jiului:
- reabilitarea reţelelor existente de canalizare menajeră şi pluvială;
- extinderea reţelelor de canalizare a apelor menajere în zone deservite de reţelele de apă potabilă, dar fără reţele de canalizare;
- eliminarea deversărilor directe de apă menajeră în apele de suprafaţă;
- separarea canalelor de apă menajeră de cele de apă pluvială.
2. Reabilitarea sistemului de alimentare şi distribuţie a apei potabile în Valea Jiului
- se impune de asemenea reabilitarea captărilor de apă de suprafaţă : Braia, Taia, Polatişte, Morişoara şi a Staţiilor de Tratare: Valea de Peşti, Zănoaga, Jieţ, Braia.
3. Valorificare potenţialului hidroenergetic al sistemului de alimentare cu apă al Văii Jiului:
- având în vedere relieful zonei, amplasarea captărilor şi staţiilor de tratare, existenţa posturilor Trafo şi liniilor electrice se propune instalarea unor unităţi microhidroenergetice pentru producerea energiei electrice.
4. Extinderea reţelelor de canalizare a apelor fluviale.
Kaszoni Melinda, Paraschiv Milena
joi, 19 martie 2009
Schema de hidrocentrala
In urma vizitei efectuate in zona de constructie a hidrocentralelor de pe raul Jiu, am fost interesati sa studiem si sa aratam si altor persoane interesate, o schema a unei hidrocentrale. Speram ca in Romania, care are un bazin hidrografic foarte intins, sa fie mai multe persoane care sa se implice in utilizarea acestei surse de energie curata si regenerabila. Dorim mai putin FUM si mai mult aer curat.
GIUBALCA ANDRA
GIUBALCA ANDRA
Hidrocentrala pe Jiu
Pe Jiu, pe raza judeţului Gorj, va fi construită o hidrocentrală. Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate de pe piaţa locală a primit autorizaţie de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei pentru a construi o hidrocentrală pe Jiu. Aceasta va fi amplasată în judeţul Gorj şi va avea o putere instalat[ de 40,5 MW, potrivit datelor ANRE. Costul total al noii hidrocentrale ar putea ajunge la peste 81 milioane de euro.
Programul vizeaza construirea de hidrocentrale "in cascada" pe cele trei rauri, urmand ca apoi in zona sa fie executate lucrari de protectie impotriva inundatiilor si de ecologizare.
Finantarea programului va fi facuta din Bugetul de stat, din Fondul National de Dezvoltare Regionala si din credite externe sau interne * Banii vor fi derulati prin Agentia Zonelor Miniere |
Guvernul a demarat un program de constructii hidroenergetice pe raurile Jiu, Olt si Gilort. Proiectul are un dublu impact, economic si social, si a fost realizat la initiativa presedintelui Constantinescu. Acesta va crea 7500 de noi locuri de munca in zonele Valea Jiului si Gorj-Valcea. |
e spatii turistice, de amenajari piscicole si de alimentari cu apa potabila a localitatilor din apropiere. Finantarea programului va fi facuta din bugetul de stat, din Fondul National de Dezvoltare Regionala si din credite externe sau interne, iar banii vor fi derulati prin Agentia Zonelor Miniere (ANDIPRZM). Potrivit Ordonantei guvernamentale referitoare la acest program, aplicarea acestuia va fi facuta de societatea comerciala Eurofinancez Vulcan, care a elaborat si studiul de fundamentare al acestuia. Purtatorul de cuvant al Executivului, Ionut Popescu, a evitat sa precizeze care vor fi costurile acestui program de investitii si in cat timp vor putea fi amortizate acestea. El a anuntat insa ca, deoarece programul prevede investitii cu termen lung de realizare, facilitatile pentru zonele defavorizate vor fi aplicate pe intreaga durata a acestuia, de maximum 25 de ani. Conform Ordonantei, in termen de doua luni de la intrarea in vigoare a actului normativ va trebui supus aprobarii Guvernului un studiu de fezabilitate pentru prima etapa a programului special. Studiul cuprinde si aria geografica unde se vor aplica programul si facilitatile amintite.
Giubalca Andra: https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaZTKlHB6UyR4YlcpG3oyFZNP0JHXElYqsEKuDfen8LuD1hgCsN2JCKHrXFZexzAhGaEJO4TzGk4le_HV7ooF9IQWLMTy4g40YPG4MiHaxTyhX3Ac3IdCecC23CD0AibUzCYsl4U94Bmo/s400/HPIM3107.jpg